“De ce nu vă mai sunt pe plac -
C-am jupuit un miel, degeaba?
Că gheara mea - bună de leac -
Îşi face cu silinţă treaba?!
Să fiu cum sunt, mi-e hărăzit;
Dar mielul „invitat” la cină
Era atât de necăjit,
Încât nu îmi găsesc vreo vină!
Dar dacă am, pot să-ndrept
Greşeala mea de dinainte!
Ceva păreri? Iacă, aştept -
Dar scurt, în două-trei cuvinte!”
Şi ca s-arate cât i-e graba
Pe masă-şi puse-n glumă... laba.
ÎN LOC DE MORALĂ:
În sala gravă, ca-n mormânt,
Nu scoase nimeni un cuvânt!
