Condeiul

Poezii, povesti, nuvele,
Multe-a scris la viata lui,
Este clar, fara el piere,
Orice opera, 'a oricui!

El a scris tot ce exista,
Tot ce lume-a cunoscut,
Totul - fara-a lui penita,
Ar fi fost de nevazut!

El, cu stiinta-i infinita,
Si cu inspiratia lui,
A condus, de obosita,
Chiar si mana scribului!

Dar acum "Uite-o greseala!
Nu asa ti-am spus sa scrii!
Mai poet, tu nu ai scoala?
Fabulezi numai prostii?"

Si, se hotara o lectie,
Autorului sa-i dea
Si scapa, ca din greseala,
Cerneala pe-opera sa.

...

Suparat nevoie mare
Pe condeiul ce-i stricat,
L-azvarli in departare
Si un alt condei si-a luat!

Morala:

Cand esti numai o unealta,
O rotita-n alte zeci,
Tu chiar crezi ca Lumea-ntreaga
Va dispare daca pleci?

Un condei are valoare,
Doar in mana care scrie,
Folosind a lui culoare,
O poveste, o poezie ...